Cine moare

Cine moare

de Pablo Nern

     Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu oamenii pe care-i cunoaste.

     Moare cate putin cine evita pasiunea; cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii care invata ochii sa straluceasca, oftatul sa surada si care  elibereaza sentimentele inimii.

     Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in adancul sufletului sau; cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile".

     Moare cate putin cine isi distruge dragostea pentru o "aventura".

    Moare cate putin cine isi petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia atunci cand nu mai inceteaza.

    Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu fie respins. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca "a fii viu" cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira.

     Daca va fii sa plangi, plangi de bucurie. Daca va fii sa furi, fura o sarutare; daca va fii sa pierzi, fii fericit pentru ca altfel nu ai mai simti aceasta satisfactie atunci cand castigi. Daca va fii sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi.